Cu totii stim ca nisipul este o forma versatila, ce nu te lasa sa construiesti trainic, ce nu te lasa sa cultivi, ce nu te lasa cu sentimentul de permanenta, caci el mereu poate fi spulberat. Egiptul este o tara cu un relief majoritar desertic, atat muntos cat si nisipos.
In Pustiul Egiptului, acolo unde nisipul este mereu spulberat, niste barbati vrednici s-au retras intru vietuire bine-placuta lui Dumnezeu. In Pustiul Egiptul s-au adunat mii de vietuitori, incat a fost nevoie sa se construiasca mai mult decat colibe. In Pustiul Egiptul viata monahala a fost asa infloritoare, incat noua ne-a ramas o carte de capatai Patericul Egiptean, un calendar plini de sfinti, o multitudine de manastiri.
Fie ca vorbim de Manastirea Sf Antonie, sau Manastirea Sf Paisie ( Avva Bishoy il denumesc egiptenii), sau Manastirea Sf Macarie, Manastirea Sf Pavel, Manastirea Sf Pahomie, si multe altele, toate ne sunt o marturie uimitoare a perenitatii pustiei.
Fireste, ca daca e vorba de Egipt, nu putem sa nu amintim si de M Mc Mina, a carui Manastire se afla tot intr-un pustiu, langa orasul Alexandria.
Frumusetea ireala a pustiului, manastirile construite pe nisip si din nisip, sfintii egipteni care ne sunt intotdeauna izvor de intelepciune, ne ofera ocazia sa spunem ca nisipul dainuie.
De veti ajunge in Pelerinaj Egipt, cu siguranta va veti bucura de sfintii Patericului, de modestia mareata a manastirilor egiptene, si de primirea calda a calugarilor locali.